Nu stiu de ce, nu e prima serbare, insa am fost tare emotionata :-) Am avut asa niste sentimente de maxima mandrie, deh! , ca mama cioara.
joi, 16 decembrie 2010
Serbare M - Craiasa Zapezii
Nu stiu de ce, nu e prima serbare, insa am fost tare emotionata :-) Am avut asa niste sentimente de maxima mandrie, deh! , ca mama cioara.
miercuri, 15 decembrie 2010
Mosu'
Am tras chiulul in ultima vreme ; si ma incearca asa un sentiment de neputinta, insa ce sa-i faci ? mai multe responsabilitati, mai putin timp pentru tine. C'est la vie !
Postez in graba niste poze cu M si A : Mos Nicolae....brad. Si voi incerca sa fiu mai harnica in 2011.
joi, 25 noiembrie 2010
luni, 22 noiembrie 2010
FORGES ET UZINES DE POMPEY FOULD - DUPONT FOURNISSEUR DES FERS DE
Deci, cum ar zice unii, miroase a facatura.........voi mai cerceta, insa din ce am gasit pe net, se pare ca nu e chiar asa.
Ce zice lumea :1. "Metalul a fost adus de la uzinele mentionate pe o placa existenta si astazi pe turnul Eiffel: FORGES ET UZINES DE POMPEY FOULD - DUPONT FOURNISSEUR DES FERS DE LA TOUR.
In total, sunt 18.038 de bare care nu au nici o inscriptie. Vopseaua
care este aplicata la 7 ani se face dupa ce a fost curatata cea anterioara. De
la Resita au fost furnizate elemente metalice in Austro-Ungaria. In nici un caz
cele 2,5 milioane de nituri nu aveau monograma Gh. P.G. Eiffel si Panculescu au
definitivat in 1882 Marele Hotel Traian din Iasi. Cu certitudine, Gh. P. a fost
un mare inginer roman, dar care nu are legatura cu turnul Eiffel."
2. "GH.P.a facut studii la Baern 1869-1873 cu mari profesori. Cu Eiffel s-a cunoscut pe Valea Prahovei in 1878 cand concesiunea franceza. GOUILLOUX a preluat lucrarea inceputa de englezi.N-are nicio legatura cu GH.P. terminarea lucrarii( vezi Radu Bellu studiile despre constructia caii ferate amintite}.GH.P.n-a lucrat la Paris,posed un fel de carte de munca.Pe Turn se afla o placa care dovedeste uzinele care furniza fierul( a se vedea filmul maestrului IOAN GIGORESCU Micul Eiffel}Eugen Stanescu n-a gasit nimic la Paris{marturisire recenta}LaParis nu este cunoscut GH.P{arh.Marina Nicolaev-stabilita la Paris cu multi ani in urma}.Studiul invocat din 1887 nu exista: cum putea sa cuprinda afirmatii despre turn care atunci incepea? Cititi tot ce a fost publicat despre Eiffel! Dupa ce GH.P.s-a nascut la Valenii de
Munte{1844}n-a mai avut legatura cu V.M. "
sursa : http://www.latransition.fr/content/view/275/9/#CommentForm
Deci ? De ce s-ar vehicula o astfel de ipoteza ?
Ce zice lumea :1. "Metalul a fost adus de la uzinele mentionate pe o placa existenta si astazi pe turnul Eiffel: FORGES ET UZINES DE POMPEY FOULD - DUPONT FOURNISSEUR DES FERS DE LA TOUR.
In total, sunt 18.038 de bare care nu au nici o inscriptie. Vopseaua
care este aplicata la 7 ani se face dupa ce a fost curatata cea anterioara. De
la Resita au fost furnizate elemente metalice in Austro-Ungaria. In nici un caz
cele 2,5 milioane de nituri nu aveau monograma Gh. P.G. Eiffel si Panculescu au
definitivat in 1882 Marele Hotel Traian din Iasi. Cu certitudine, Gh. P. a fost
un mare inginer roman, dar care nu are legatura cu turnul Eiffel."
2. "GH.P.a facut studii la Baern 1869-1873 cu mari profesori. Cu Eiffel s-a cunoscut pe Valea Prahovei in 1878 cand concesiunea franceza. GOUILLOUX a preluat lucrarea inceputa de englezi.N-are nicio legatura cu GH.P. terminarea lucrarii( vezi Radu Bellu studiile despre constructia caii ferate amintite}.GH.P.n-a lucrat la Paris,posed un fel de carte de munca.Pe Turn se afla o placa care dovedeste uzinele care furniza fierul( a se vedea filmul maestrului IOAN GIGORESCU Micul Eiffel}Eugen Stanescu n-a gasit nimic la Paris{marturisire recenta}LaParis nu este cunoscut GH.P{arh.Marina Nicolaev-stabilita la Paris cu multi ani in urma}.Studiul invocat din 1887 nu exista: cum putea sa cuprinda afirmatii despre turn care atunci incepea? Cititi tot ce a fost publicat despre Eiffel! Dupa ce GH.P.s-a nascut la Valenii de
Munte{1844}n-a mai avut legatura cu V.M. "
sursa : http://www.latransition.fr/content/view/275/9/#CommentForm
Deci ? De ce s-ar vehicula o astfel de ipoteza ?
Made in Resita - Romania
Putini sunt cei care stiu ca simbolul Parisului, celebrul Turn Eiffel, a fost realizat dupa o tehnologie inventata in Romania de inginerul Gheorghe Panculescu.
Dupa ce a absolvit cursurile Politehnicii din Zurich , inginerul Gheorghe Panculescu ajunge sa lucreze in cadrul companiei Eiffel, la recomandarea marelui scriitor Vasile Alecsandri.
In 1878, Panculescu revine in tara pentru a construi calea ferata
Bucuresti-Predeal.
In acea perioada, inginerul inventeaza un sistem de imbinare a traverselor de cale ferata, care avea sa revolutioneze constructiile metalice. Astfel, datorita metodei de montare a sinei pe traverse in afara spatiului caii ferate, Panculescu a reusit sa termine lucrarea
concesionata in mai putin de un an, desi termenul de livrare era de aproape cinci ani.
Panculescu l-a gazduit pe Gustave Eiffel.
Impresionat de proiectul inginerului roman, Gustave Eiffel se deplaseaza special la Valenii de Munte pentru a-l intalni pe Panculescu, cel care avea sa devina inspector general al Cailor Ferate Romane.
Eiffel a vrut sa vada tehnologia folosita de acesta la montarea caii ferate. In 1879, in casa unde se afla acum Muzeul Nicolae Iorga, francezul a fost gazduit de Panculescu si a fost impresionat de genialitatea inventiei romanesti. Aici, Gustave Eiffel, care avea sa devina celebru, i-a vorbit gazdei despre proiectul sau, inaltarea unui turn iesit din comun, la Paris
, pentru Expozitia universala din 1889. Impreuna au discutat despre adaptarea tehnicii inventate de Panculescu la constructia turnului, folosind subansamble metalice confectionate la sol si asamblate dupa aceea, pe masura ce se inalta lucrarea. Interesant este si faptul ca destinul celor doi ingineri avea sa se incheie, in acelasi an, 1922.
Cunoscut in Franta, anonim in Romania
Profesorul Eugen Stanescu de la Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie s-a numarat printre putinii cercetatori ai acestui inedit episod. A fost special in Franta pentru a studia cat de cunoscut este aportul inginerului roman la ridicarea simbolului orasului luminii.
Studiind documentele acelor vremuri, profesorul a gasit un studiu intitulat “Communication sur les travaux de la tour de 300 m”, datat 1887, in care celebrul inginer Alexandre Gustave Eiffel precizeaza ca turnul care ii poarta numele nu s-ar fi putut construi daca nu ar fi aflat de tehnica inovatoare folosita de inginerul roman Gheorghe Panculescu la constructia tronsonului de cale ferata Bucuresti- Predeal. Din pacate, numele romanului este mult mai cunoscut in Franta, decat in tara unde s-a nascut.
Doar la insistentele profesorului Stanescu, o scoala generala din Valenii de Munte poarta de la inceputul acestui an numele inginerului Panculescu.
Resita
Repere de ordin geografic, administrativ si istoric oras situat in depresiunea Resita , pe malurile raului Barzava. Cai de acces /feroviare/ - Caransebes (43 km), Timisoara (98 km); /rutiere /- Caransebes (41 km), Timisoara (105 km) 95471 locuitori (1995).
Istoric vechi traditii industria le (sec.. XVIII - primele
furnale si prima locomotiva cu aburi);
Turnul Eiffel din Paris este construit cu otel fabricat la Resita .
Pe fiecare piesa de metal ce compune turnul Eiffel scrie:
"Made in Resita - Romania ".
Dupa ce a absolvit cursurile Politehnicii din Zurich , inginerul Gheorghe Panculescu ajunge sa lucreze in cadrul companiei Eiffel, la recomandarea marelui scriitor Vasile Alecsandri.
In 1878, Panculescu revine in tara pentru a construi calea ferata
Bucuresti-Predeal.
In acea perioada, inginerul inventeaza un sistem de imbinare a traverselor de cale ferata, care avea sa revolutioneze constructiile metalice. Astfel, datorita metodei de montare a sinei pe traverse in afara spatiului caii ferate, Panculescu a reusit sa termine lucrarea
concesionata in mai putin de un an, desi termenul de livrare era de aproape cinci ani.
Panculescu l-a gazduit pe Gustave Eiffel.
Impresionat de proiectul inginerului roman, Gustave Eiffel se deplaseaza special la Valenii de Munte pentru a-l intalni pe Panculescu, cel care avea sa devina inspector general al Cailor Ferate Romane.
Eiffel a vrut sa vada tehnologia folosita de acesta la montarea caii ferate. In 1879, in casa unde se afla acum Muzeul Nicolae Iorga, francezul a fost gazduit de Panculescu si a fost impresionat de genialitatea inventiei romanesti. Aici, Gustave Eiffel, care avea sa devina celebru, i-a vorbit gazdei despre proiectul sau, inaltarea unui turn iesit din comun, la Paris
, pentru Expozitia universala din 1889. Impreuna au discutat despre adaptarea tehnicii inventate de Panculescu la constructia turnului, folosind subansamble metalice confectionate la sol si asamblate dupa aceea, pe masura ce se inalta lucrarea. Interesant este si faptul ca destinul celor doi ingineri avea sa se incheie, in acelasi an, 1922.
Cunoscut in Franta, anonim in Romania
Profesorul Eugen Stanescu de la Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie s-a numarat printre putinii cercetatori ai acestui inedit episod. A fost special in Franta pentru a studia cat de cunoscut este aportul inginerului roman la ridicarea simbolului orasului luminii.
Studiind documentele acelor vremuri, profesorul a gasit un studiu intitulat “Communication sur les travaux de la tour de 300 m”, datat 1887, in care celebrul inginer Alexandre Gustave Eiffel precizeaza ca turnul care ii poarta numele nu s-ar fi putut construi daca nu ar fi aflat de tehnica inovatoare folosita de inginerul roman Gheorghe Panculescu la constructia tronsonului de cale ferata Bucuresti- Predeal. Din pacate, numele romanului este mult mai cunoscut in Franta, decat in tara unde s-a nascut.
Doar la insistentele profesorului Stanescu, o scoala generala din Valenii de Munte poarta de la inceputul acestui an numele inginerului Panculescu.
Resita
Repere de ordin geografic, administrativ si istoric oras situat in depresiunea Resita , pe malurile raului Barzava. Cai de acces /feroviare/ - Caransebes (43 km), Timisoara (98 km); /rutiere /- Caransebes (41 km), Timisoara (105 km) 95471 locuitori (1995).
Istoric vechi traditii industria le (sec.. XVIII - primele
furnale si prima locomotiva cu aburi);
Turnul Eiffel din Paris este construit cu otel fabricat la Resita .
Pe fiecare piesa de metal ce compune turnul Eiffel scrie:
"Made in Resita - Romania ".
miercuri, 17 noiembrie 2010
Back in business
N-am apucat sa vin cu un update legat de revenirea mea la munca....deocamdata sunt in faza aia nasoala, cand te simti usor stingher, chiar daca stii 90% din oameni, in 16 luni vezi ca s-au schimbat multe, oamenii au glumitele lor...viata lor....doar tu le amintesti cu spaima ca timpul nu sta pe loc.
Nu ma plang, doar ca ritmul alert a devenit si mai alert : lasa copilul la gradi, unul acasa, tine legatura cu casa si bebe, cu doamnele educatoare, cu doamna de balet....offf.....apoi vino acasa, jongleaza in trafic sa ajungi la timp.
Si distractia continua : realizeaza proiecte pentru gradi ( gen arici din legume ), joaca un joc ( Domino si Piticot ), citeste o poveste - doua ( i-am citit Povestea unui om lenes si Pacala ), fa si ceva de bagat sub nas ( nu am reusit decat o supa de galusti in timp ce realizam ariciul )...ai grija si de unghii/par ( ca a doua zi trebuie sa fii o doamna la birou ).....un ritm nebun, nebun, nebun.
Dar, cred ca e ok. Mintea trebuie antrenata.
luni, 15 noiembrie 2010
La multi ani, Albert
Sarbatoare 15 noiembrie – Sfantul Albert cel Mare in calendarul romano-catolic. A fost un stralucit maestru in teologie, filosofie si stiinte naturale. Preda la o facultate din Paris, dar pentru ca numarul de studenti la cursurile sale era atat de mare, a fost nevoit sa predea intr-o piata publica care de atunci ii poarta numele. Printre studentii sai era si Sfantul Toma de Aquino. Pentru calitatile si activitatile din domeniul invatamantului i s-au acordat supranumele “cel Mare” si “Doctor Universal”.
marți, 9 noiembrie 2010
vineri, 5 noiembrie 2010
Poezie - De la un cardiac, cordial
De-aicea, de pe patul de spital,
Pe care mă găsesc de vreme lungă,
Consider că e-un gest profund moral
Cuvântul meu la voi să mai ajungă.
Mă monitorizează paznici minimi,
Din maxima profesorului grijă,
În jurul obositei mele inimi
Să nu mă mai ajungă nicio schijă.
Aud o ambulanţă revenind,
Cu cine ştie ce bolnav aicea,
Alarma mi se pare un colind
Cu care se tratează cicatricea.
Purtaţi-vă de grijă, fraţii mei,
Păziţi-vă şi inima, şi gândul,
De nu doriţi să vină anii grei,
Spitalul de urgenţă implorându-l.
Eu vă salut de-a dreptul cordial,
De-a dreptul cardiac, precum se ştie,
Recunoscând că patul de spital
Nu-i o alarmă, ci o garanţie.
Vă văd pe toţi mai buni şi mai umani,
Eu însumi sunt mai omenos în toate,
Dă-mi, Doamne, viaţă, încă nişte ani
Şi ţării mele minima dreptate.
Adrian Păunescu, 31 octombrie 2010, Bucureşti, Spitalul de Urgenţă.
Pe care mă găsesc de vreme lungă,
Consider că e-un gest profund moral
Cuvântul meu la voi să mai ajungă.
Mă monitorizează paznici minimi,
Din maxima profesorului grijă,
În jurul obositei mele inimi
Să nu mă mai ajungă nicio schijă.
Aud o ambulanţă revenind,
Cu cine ştie ce bolnav aicea,
Alarma mi se pare un colind
Cu care se tratează cicatricea.
Purtaţi-vă de grijă, fraţii mei,
Păziţi-vă şi inima, şi gândul,
De nu doriţi să vină anii grei,
Spitalul de urgenţă implorându-l.
Eu vă salut de-a dreptul cordial,
De-a dreptul cardiac, precum se ştie,
Recunoscând că patul de spital
Nu-i o alarmă, ci o garanţie.
Vă văd pe toţi mai buni şi mai umani,
Eu însumi sunt mai omenos în toate,
Dă-mi, Doamne, viaţă, încă nişte ani
Şi ţării mele minima dreptate.
Adrian Păunescu, 31 octombrie 2010, Bucureşti, Spitalul de Urgenţă.
Ce mai circula pe strazile virtuale....
Am gasit un soi de raspuns la postarea anterioara....care mi-a creat o stare de bine. Cititi si voi...cei care nu ati citit inca.
Un indian american era impreuna cu prietenul sau in centrul New York-ului. Era
ora amiezii iar strazile erau pline de oameni. Masini claxonand, taximetre ce
luau curbele cu viteza, sirene ce se apropiau sau se departau, toate aceste
sunete ale orasului parca te asurzeau. Dintr-o data indianul a spus:
- Am auzit un greiere.
- N-ai cum sa auzi un greiere in tot vacarmul asta! i-a spus prietenul lui.
- Sunt sigur, am auzit un greiere! a insistat indianul.
- Asta-i o nebunie! a raspuns prietenul.
Indianul a ascultat cu atentie un moment dupa care a trecut strada spre o zona
unde se aflau cativa copaci. A cautat imprejur, sub ramuri si a gasit micul
greiere. Prietenul sau a ramas uimit. - E incredibil! Trebuie sa ai un auz supraomenesc!
- Nu, a spus indianul. Urechile mele nu sunt diferite de ale tale. Totul depinde
de ce asculti cu ele.
- Dar nu se poate! a continuat prietenul. Eu n-as putea auzi un greiere in acest
zgomot!
- Depinde de ceea ce este important pentru tine. a venit imediat raspunsul.
Da-mi voie sa-ti arat.
A bagat mana in buzunar si a scos cateva monede pe care le-a lasat sa cada
discret pe asfaltul trotuarului. Atunci, cu tot zgomotul asurzitor al orasului,
au remarcat ca toti oamenii de pe o raza de 5 metri au intors capul privind in
jur daca nu cumva banii cazuti erau ai lor.
- Intelegi ce am vrut sa spun? a continuat indianul. Totul depinde de ceea ce
este important pentru tine.Ascultind zi de zi la televizor gilceava, crimele, tragediile,
URECHEA CARE ESTE PRELUNGIREA CREIERULUI NOSTRU se formeaza pe tot ce este
urit, rau. Ni se impregneaza FRICA!
Devnim neputinciosi, tematori de avion, de frig, de vint, de mincare, de
oamenii de linga noi, de sentimentele noastre SI NU STIM DE UNDE, CIND SI CUM.
UITE ASA: ascultind asa zisele informatii, care de fapt sunt praf in urechile
fraierilor! Dupa care spunem: e greu, oamenii sunt rai, tarim intr-o lume
nesigura, urita, nu mai am incredere in nimeni, etc.
Intre timp greierii cinta, frunzele fosnesc, apele curg si noi nu le auzim.
Un indian american era impreuna cu prietenul sau in centrul New York-ului. Era
ora amiezii iar strazile erau pline de oameni. Masini claxonand, taximetre ce
luau curbele cu viteza, sirene ce se apropiau sau se departau, toate aceste
sunete ale orasului parca te asurzeau. Dintr-o data indianul a spus:
- Am auzit un greiere.
- N-ai cum sa auzi un greiere in tot vacarmul asta! i-a spus prietenul lui.
- Sunt sigur, am auzit un greiere! a insistat indianul.
- Asta-i o nebunie! a raspuns prietenul.
Indianul a ascultat cu atentie un moment dupa care a trecut strada spre o zona
unde se aflau cativa copaci. A cautat imprejur, sub ramuri si a gasit micul
greiere. Prietenul sau a ramas uimit. - E incredibil! Trebuie sa ai un auz supraomenesc!
- Nu, a spus indianul. Urechile mele nu sunt diferite de ale tale. Totul depinde
de ce asculti cu ele.
- Dar nu se poate! a continuat prietenul. Eu n-as putea auzi un greiere in acest
zgomot!
- Depinde de ceea ce este important pentru tine. a venit imediat raspunsul.
Da-mi voie sa-ti arat.
A bagat mana in buzunar si a scos cateva monede pe care le-a lasat sa cada
discret pe asfaltul trotuarului. Atunci, cu tot zgomotul asurzitor al orasului,
au remarcat ca toti oamenii de pe o raza de 5 metri au intors capul privind in
jur daca nu cumva banii cazuti erau ai lor.
- Intelegi ce am vrut sa spun? a continuat indianul. Totul depinde de ceea ce
este important pentru tine.Ascultind zi de zi la televizor gilceava, crimele, tragediile,
URECHEA CARE ESTE PRELUNGIREA CREIERULUI NOSTRU se formeaza pe tot ce este
urit, rau. Ni se impregneaza FRICA!
Devnim neputinciosi, tematori de avion, de frig, de vint, de mincare, de
oamenii de linga noi, de sentimentele noastre SI NU STIM DE UNDE, CIND SI CUM.
UITE ASA: ascultind asa zisele informatii, care de fapt sunt praf in urechile
fraierilor! Dupa care spunem: e greu, oamenii sunt rai, tarim intr-o lume
nesigura, urita, nu mai am incredere in nimeni, etc.
Intre timp greierii cinta, frunzele fosnesc, apele curg si noi nu le auzim.
Paradox
Incep sa cred cu tarie ca de ceea ce te feresti, de aia nu scapi. Simt ca ma cufund si eu in mizerie si mediocritate, ma intreb daca e vorba de o boala contagioasa. Ceea ce criticam si detestam, ajunge sa ne caracterizeze. Inseamna ca devii un om slab ? Sau ca esti un om fals ? Sau ca traiesti intr-un soi de vis in cadrul altui vis ?
Ne amagim cu apa de ploaie. Vrem sa fim mai buni si nu reusim. Vrem sa ne ghidam dupa niste principii si nu ne iese cum trebuie. Vrem sa fim apreciati si sfarsim prin a fi criticati ( si nu vorbesc de o critica constructiva ).
Cand pun seara capul pe perna, ma rog sa fiu mai buna. E prea mult ? Vreau sa fiu un om bun.
Simt ca deraiez.
Sfarsim prin a dezamagi tot ceea ce atingem. Suntem ceea ce uram cel mai mult la cei din jur : ipocriti ( phony).
Ne amagim cu apa de ploaie. Vrem sa fim mai buni si nu reusim. Vrem sa ne ghidam dupa niste principii si nu ne iese cum trebuie. Vrem sa fim apreciati si sfarsim prin a fi criticati ( si nu vorbesc de o critica constructiva ).
Cand pun seara capul pe perna, ma rog sa fiu mai buna. E prea mult ? Vreau sa fiu un om bun.
Simt ca deraiez.
Sfarsim prin a dezamagi tot ceea ce atingem. Suntem ceea ce uram cel mai mult la cei din jur : ipocriti ( phony).
La multi ani, I !
Draga noastra, iti dorim numai bine, multa sanatate, iti multumim ca ne iubesti si ne nasesti.
Toata trupa de fini te imbratiseaza.
La multi ani ! Joyeux anniversaire ! Happy birthday !
Te pupam si de-abia asteptam sa ne vedem.
miercuri, 3 noiembrie 2010
Ghici ce e ? Bubulina...
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Cred ca sufar de un sindrom....ca cele care fac curat inainte sa nasca ( nu nasc, stati linistiti ).
Poate ca incep munca in curand si nu o sa mai fac asa ceva decat la pensie ? Cine stie....
Era sa uit : tin sa multumesc eternei mele colege de suferinta care s-a indurat sa imi predea niste recipiente pentru a realiza aceste minunatii ( comestibile - deocamdata nu am patit nimic ). As zice ca si-a rupt de la gura ca sa ma serveasca pe mine.
THANK YOU, C !
.jpg){kind=link}
Abonați-vă la:
Postări (Atom)