Uffff.....greu a mai fost...noroc cu dl cel amabil care ne-a insotit de-a lungul acestei aventuri ca altfel cedam nervos ; mai de rusine, mai de nevoie am facut fata acestor provocari.
Ne-am resemnat cu cele 2 ore intarziere si am mers sa refacem traseul ( caci, logic, toate legaturile erau deja ratate ). Apoi, am mers intr-o sala de asteptare, calduroasa, ce e drept, insa foarte colorata : ceva rusi zgomotosi, niste afro-europeni ( sau cum sa le zicem sa nu fim considerati rasisti ...) si un nene ciudat....imi pare rau ca nu i-am facut o poza, insa eram muuult prea obosita ca sa mai am prezenta de spirit.
M si A dormeau, C motaia si el....asa ca eu am ramas de paza ( cu o mana pe toate bagajele...:-))) si l-am tot urmarit pe nenea cu pricina, personaj oarecum boem, dar cu ceva boli de piele ca se scarpina la interval de 20-30 secund
e ( plus ca nu a ratat niciun orificiu ).Au trecut cele 2 ore si iata-ne din nou in tren, un tren nou, ce mergea si cu 150km/h. Am fost incantata ( copiii dormeau in continuare ).
Spre 6 dimineata toata lumea era treaza, o noua gara, o noua experienta ; ne-am incalzit cu o cafea, M cu o ciocolata calda.
Usor usor ne-a revenit si culoarea in obraji, peisajul era frumos, am mers de-a lungul Mosellei, chiar frumos.
Spre 9h30 dimineata am ajuns in gara din Luxembourg...rupti de oboseala. ( vezi ultima poza )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu