Am fost asa de prinsa cu job, cu casa, cu copii, cu serbari, cu familie ... incat am neglijat noul meu hobby, acela de a relata multe si marunte, vrute si nevrute in acest mic coltisor (personal) din lumea abisala a virtualitatii.
De sarbatori am fost plecati in Belgique si...desigur...la France....mais oui. Inainte sa va povestesc, EU jur ca nu voi mai pleca de sarbatori de acasa la distante mai mari de 360 km :-))))) ( asta ca sa pot sa ajung si la PN in vreun an ). Ca stiti cum e, verba volant, scripta manent.
Nu o sa vreau sa o lungesc foarte tare ; doar ca sunt extrem de dezamagita. Am ales mareata si prestigioasa companie BlueAir ( vorba cantecului : Nu stiu ce-a fost in capul meu atunci ... ) si a inceput distractia.
Cand am ajuns la aeroport ni s-a comunicat ca avionul are intarziere 1h30min ( venisem oricum cu 2h mai devreme pentru formalitatile de imbarcare - plus stress in trafic ca nu ajung la timp - ). Ei, asta e ; am zis sa trecem de punctul de control pentru a gasi un loc unde sa putem sta jos cu bagajele ( valiza de 30 kg si cea de 10 kg erau deja inregistrate, asa ca am ramas cu 2 rucsaci, o geanta si geanta mea ). Si stam, si stam....si iar stam....diverse zboruri isi urmau cursul normal, doar cel spre Bruxelles......era amanat. O ora, doua, trei, patru, cinci, sase.....eeeee ! Victorie ! Plecam ! dupa 6h pe Baneasa ( ore in care copiii s-au distrat, au mancat, au dormit, au atras privirile celorlalti, ca asa ne place noua, cu circ ). M s-a amuzat la maxim imitand-o pe don'soara care striga pasagerii intarziati sau anunta imbarcarea. Circ si paine, ca tot e la moda expresia. Dar nu mai era interesant daca lucrurile se opreau aici.
Deci, am plecat la ora 13h de acasa, iar la ora 20h eram in avion ( asa, ca un reminder, ca sa nu ne pierdem in poveste ). Fain, nu ? Dau eu un telefon in BE sa anunt ca decolam si mi se transmite ca ultimul tren este la ora 21h40. Pai stai asa, ca eu nu ajung la timp. Daca avionul face 2h45 ...e cam la limita, adica nu este posibil. Dar nu inteleg de ce nu ne asteapta nimeni la aeroport...pana incep sa ma prind ca imi tot zice ceva de VERGLAS .... de la oboseala si accent cu prune-n gura, nu ma prind, imi pica fata, ma supar in sinea mea...pai eu bat atata drum sa botez un bebelus si nici macar nu ma asteapta la aeroport.....am si o gramada de bagaje, nu am nici carut pentru A....sunt cu 2 copii dupa mine ;-(
Imi pica fisa ca e vorba de polei, mi se explica cum ca toate autostrazile sunt inchise....pai ce ? nu au si ei o mana de nisip ? Cica da, dar s-a epuizat stocul :-)))))
Asta da ghinion !
Decolam ! M e foarte incantata de avion ( a mai zburat, dar nu isi mai aduce aminte ). Controleaza buzunarele scaunului, gaseste o revista, apoi instructiunile. Imi spune ca n-am voie cu tocuri ( ii explic ca in caz de aterizare fortata trebuie sa le scot ). Apoi vede poza in care pasagerii ies pe tobogan din avion si urla in gura mare ca vrea sa aterizam fortat ca sa se dea pe tobogan ( starneste zambete, desigur ).
Ca sa fie treaba ok, la decolare se sting toate luminile, bezna totala, A urla ca nu vrea legat, plus ca locul e ingust, avand sub 2 ani, trebuie sa stea in bratele mele. Am mai zburat noaptea, insa niciodata nu s-a facut bezna in avion. Ne inclina stanga, dreapta si tot asa, bezna, simt ca ametesc usor .... in fine, trece momentul. M baga un Tatal Nostru cu voce tare ( ca i-am zis io sa spuna o rugaciune, insa nu ma asteptam sa il recite in gura mare ....ca o paranteza, imi este foarte frica la decolare ).
Faceti un exercitiu de imaginatie : stati 6 ore pe un aeroport, va urcati, se face un intuneric sinistru, se aud doar motoarele avionului si M care spune Tatal Nostru...imagine usor apocaliptica, as zice.
Se aprind luminile si o vad pe M schimbata, imi zice ca ii este rau si ca vomita. Merg cu ea spre baie, intreb o stewardeza daca nu are ceva picaturi de greata - NU, niste lamaie - NU, o punga ? Ca am stat cu ea 30min in toaleta si am zis ca ar fi ok o punga ca sa ne intoarcem la locurile noastre, mai ales ca se anuntasera turbulente si trebuia sa ne legam centurile ; raspuns - NU.
Low cost, low cost, dar o felie de lamaie, o punga....nu e un capat de lume.
In fine, depasim momentul, M adoarme, A e in forma ca a dormit vreo 2h in aeroport ( l-am lasat sa se plimbe pe culoar, a stat in 4 labe pe acolo, a sters cu un servetel scaunele si covorul - a gasit chiar niste coji de seminte sub covor - ca doar e sportul nostru national, nu ? cum sa nu tocam 2-3 seminte in avion ; pai suntem romani sau nu mai suntem ? )
Ce sa zic...daca astea ar fi fost singurele intamplari, ce bine ar fi fost. Ce am relatat mai sus, e asa, de incalzire.
Adevarata aventura abia acum urmeaza. Dar sa va transmit episodic evenimentele ca sa fie mai palpitant.
Data viitoare : zbor deasupra Bruxelles-ului si aventuri undeva in Germania.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu