Ha ha ha...ma gandeam cand ar fi criza middle age la femei, daca barbatii o au pe la 40, noi, fetili, fiind mai precoce ca ei, ar trebui sa o simtim undeva pe la 30 ? Sau 35 ? Adica ma babaresc ? Ma sperie teribil ideea, nu stiu de ce, dar ma simt ca la 16 ani...cu vreo 10 kg in plus ( atunci eram insa mult prea slaba, fara forme ; nu se pune ca acum formele sunt in picaj - vezi foto).
Asadar, sa ma pregatesc de momentul critic denumit 30 ? E greu de suportat ? Sau sunt doar figuri alimentate de tot felul de emisiuni, articole, dezbateri. Nu e chiar asa de negru totul, nu ? Se zice ca la 30 o femeie infloreste, atinge apogeul. Deja ma simt mai bine.
Oricum, am descoperit primul semn : fata mea cere crema, nu mai merge, deci, tre' sa intru in randul doamnelor bine si sa imi gasesc o crema de zi, una de noapte, una de ochi, una de buze, una de unghii, una de calcaie, una de urechi....una de nas, neaparat ( ca el pare cel mai sensibil ). Deci, saracesc cu vreo 1000 lei pe creme ? Daca iau pentru toate cele...poate ma limitez la zi, noapte si nanau si scap cu 250.
Daca ar fi sa fac un bilant : 2 bucati copil, una bucata sot ( cele mai importante realizari ). Apoi, am terminat o facultate, un master, am permis ( nu am reusit la 18 ani din motive financiare ). Am cele trebuincioase ( masina, casa, teren ). Am avut job de studenta, m-am mai scolit cu diverse cursuri, am gasit job, am trait si experienta de a fi data afara in mod brutal ( am trecut cu brio, cu ajutorul lui Cip, si acum, privind in urma, e bine ca a fost asa, firma respectiva a dat faliment intre timp ). Am avut 100 kg, am reusit sa cobor sub 60 ( e chestiune de vointa, ambitie, curaj, se poate ).
Profesional nu sunt super satisfacuta, insa cand sa mai fie timp si de cariera, daca la 24 aveam deja bebe, la 26/27 eram back in business, pe val, ca la 28 sa ma apuc iar de facut copii ( nu ca nu e cel mai bun lucru care mi s-a intamplat ).
Acum ma intreb daca sunt un boboc care infloreste ? Sau o floare care se ofileste ? Floarea varstei e cand vrem noi ? Sau in mod continuu daca privim toata chestiunea din unghiul potrivit ? Totul tine de stare interioara ? Trebuie sa fim optimisti si totul e roz ?
Hmmm....nu imi mai vine sa rad ca la inceputul postarii. Cred ca daca stai si analizezi prea in detaliu, ajungi sa iti plangi de mila. Asa ca, sunt intr-o continua floare a varstei, infloresc, iar imbobocesc si tot asa, mereu tanara si vesela ( acum aberez, nu ?)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu