De ce sunt inca in Romania ?

Uite o intrebare la care nu reusesc sa gasesc un raspuns satisfacator. De ce mai stau eu aici ? Ce ma tine sau ce m-a retinut ? Si mai presus de toate, se justifica sacrificiul suprem ? Sincer, NU. Nu stiu de ce mai sunt aici, nu stiu de ce am ramas ; probabil pentru ca cineva trebuia sa ramana.
Acum faceti toti pe patriotii ? Cine ar sta si de ce ? nu e momentul pentru relocare ( bat-o vina de criza! ), insa, sincer, si maine mi-as lua valiza si as pleca. De ce ? E simplu : nu pentru bani sau bunastare, ci pentru un zambet, pentru o persoana amabila, pentru o fata senina...
E valabila afirmatia : saracia inraieste oamenii ? Ma ciocnesc toata ziua de rautate gratuita, chiar daca ati crede ca, stand acasa, evit locurile aglomerate. Gresit ! O intalnesc in parc, la magazin, la piata, in fata blocului, in parcare. E peste tot, si-a intins mantia cenusie asupra noastra si nu prea stiu cum putem scapa...daca meritam sa scapam in primul rand. Ne cam meritam soarta, nu facem nimic sa se schimbe ceva. Toti stam foarte bine la teorie....insa practica ne ucide incet, dar sigur.

Imi pare rau ca am ramas pe aici...chiar imi pare rau, sincer. Eu nu am reusit sa ma obisnuiesc cu ce e in jur, adica sa accept realitatea. Poate m-a influentat si faptul ca am iesit din RO de mica si am vazut ca se poate si altfel. Eu chiar m-am nascut in locul nepotrivit, o eroare de calcul. Sufar. Ma chinui sa accept, dar nu imi iese.
Ce ar putea sa imi placa aici ? Avem senzatia ca nu mai exista peisaje si in alta parte, munti si vai adanci....Ozana frumos curgatoare. FALS ! Si chiar arata mai bine dincolo, ca e si ingrijit, curat, respectat.
Ne lipseste bunul simt, respectul de sine. Daca nu te respecti TU pe TINE, cum vrei sa te respecte cei din jur ?
Probabil e tarziu sa plec, dar macar imi pot incuraja si sustine copiii sa se care din jegul asta care ne inconjoara. Un jeg fara scapare.

Evenimentul zilei : La multi ani, B !